Despre mânie, prietenie adev[rat[ \i îngrijirea turmelor.
	
	1	Nu te l[uda cu ziua de mâine,
		  c[ nu \tii ce-aduce urm[toarea.
	
	2	Nu gura ta s[ te laude, ci aproapele t[u;
		  str[inul, iar nu propriile tale buze.
	
	3	Grea este piatra \i greu de purtat e nisipul,
		  dar mânia nebunului e mai grea decât amândou[.
	
	4	Nemiloas[-i mânia \i t[ioas[ urgia,
		  dar invidia nimic nu rabd[.
	
	5	Mustr[rile f[@i\e sunt mai bune decât prietenia ascuns[.
	
	6	R[nile de la un prieten sunt mai vrednice de încredere
		  decât binevoitoarele s[rut[ri ale du\manului.
	
	7	Sufletul s[tul dispre@uie\te fagurii,
		  dar sufletului fl[mând chiar \i lucrurile amare i se par dulci.
	
	8	Precum pas[rea când zboar[ din cuibul ei,
		  a\a devine omul slug[ când se înstr[ineaz[ de locurile sale.
	
	9	Inima se desfat[ cu miruri \i cu vinuri \i cu miresme,
		  dar sufletul se sparge sub nenorociri.
	
	10	Pe prietenul t[u \i pe prietenul tat[lui t[u s[ nu-i p[r[se\ti;
		  în ziua ta de necaz s[ nu intri în casa fratelui t[u;
		  mai bun e un prieten din apropiere decât un frate care locuie\te
undeva departe.